Idiomas / Languages:    mexican flag  Español  |   us flag  English  |   nahuatl image  Nahuatl
Search…
Include Spanish loanwords: Yes   No
Ignore diacritics: Yes   No
Busque…
Incluir préstamos del español Sí   No
Ignorar diacríticos: Sí   No
Xictemo…
Nouhquiya xictlali tlen caztiah: Quena   Axcanah
Xicquixti piltlahtolcuatzitzin: Quena   Axcanah

E

491 entry/entries found (Click on word to see full entry.) Registro(s) encontrado(s). (Hacer click en la palabra para ver el registro completo.) Pilachiamoxtzin tlen moahcic. (Xicmahpacho pan tlahtolli huan neciz pilachiamoxtzin tlen yamaxtic.)

Nahuatl Word or Particle Palabra o partícula en náhuatl Tlahtolli zo piltlahtoltzin
ica nahuatl
English Translation Traducción al español Tencaquizcopinaltlahcuilolli ica caztiah
-e. vocative: to call attention, only men use this form
-e. possessor suffix = person who has that thing
e. short for yehuatl; that one e. por yehuatl. i. aquel. (pronombre.)
e. letter short “e”. letra “e” corta. /e/ Quimanextia tentzilincayotl cototztzin tlen caquizti quemman motzacua tocopac, tlapohui quentzin tocamac, tonenepil yohui ica tocamatenno huan zan quentzin huahcapan, huan tonenepilpatlauhca eli patlachtic; teipan monamiqui totozcaamayo, ihyotl quipapatlatza huan quiza tlatlahco tocamac.
ē. letter long “e”. letra “e” larga. /e:/ Quimanextia tentzilincayotl huehueyac tlen caquizti quemman motzacua tocopac, tlapohui quentzin tocamac, tonenepil yohui ica tocamatenno huan zan quentzin huahcapan, huan tonenepilpatlauhca eli patlachtic; teipan monamiqui totozcaamayo, ihyotl quipapatlatza huan quiza tlatlahco tocamac.
-eca. people of that place
ecacahuatl. bean pod
ecacaztli. a ladder
ecacehuaztli. fan, or an instrument with which to chase away flies ecaceuaztli. moxcador.
ecacoatl. a hurricane whirlwind (see Molina) ecacoatl. manga tal.
ecacoayo mixtli. a tempestuous cloud and hurricane whirlwind (see Molina) ecacoayo mixtli. nuue tempestuosa ycon manga.
ecahuatza. to air out, cool, dry, or refresh something by putting it in the open air or out in the breeze (see Molina) ecauatza. nitla. (pret. onitlaecauatz.) orear algo, poniendolo al ayre.
ecahuaztli. a wooden ladder used to reach something (see Molina) ecauaztli. escalera de palo para alcanzar algo.
ēcahuiā. to take refuge in the shade. refugiarse en la sombra. nimo. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli yohui cuatzalan quemman tlahuel tona. “Nototatah itorohhuan quemman ayoccanah quiihyohuiah tonatiuh moecahuiah tiocuahuitl itzalan. ”
ecahuilia. to put oneself in the shade (see Molina) ecauilia. nin. (pret. oninecauili.) ponerse ala sombra.
ecahuilla. a shadowed place, place in the shade
ecahuilli. shadow, shade sombra debajo de un árbol. Cuahuitl itzalan campa tlaceuhtoc pampa axtlamina tonatiuh. “Angelica iconehuan mocehuitoh pan ce ecahuilli pampa cheneh tona campa itztoyah. ”
ecahuillotitlan. in the shade, or under the shade (see Molina) ecauillotitlan. ala sombra, o debaxo dela sombra.
ecahuillotl. a shadow or shade (see Molina) sombra. Canayah campa axtona huan neltlaceuhtoc. “Angelica iconehuan nochipa mocehuia campa ecahuillotl pampa cheneh tona. ”
ēcahuiyān. shady place. lugar con sombra. Canahya campa axtona huan neltlaceuhtoc. “Apan ecahuiyan pampa pampa oncah miac cuahuitl huehhueyi. ”
ecamalacotl. a whirlwind, tornado (see Molina) ecamalacotl. remolino de viento.
ecamecatl. long conversation or speech about various subjects (see Molina) ecamecatl. platica larga y prolixa de diuersas materias.
ecamecayotl. a long conversation, interview, or speech (see Molina) ecamecayutl. platica larga.
ecapaquauhtla. a woodland with many laurels (see Molina) ecapaquauhtla. monte de laureles.
ecapatli. a laurel tree (see Molina) ecapatli. laurel.
ecapehuia. ecapeuia. nin. (pret. oninecapeui.) amoxcarse con moxcador, o hazer ayre conel, o compaño de manos. ecapeuia. nite. (pret. oniteecapeui.) hazer ayere desta manera a otro.
ecapeyactli. ecapeyactli. ayere delgado fresco, y manso.
ecapitzactli. a subtle and light wind, a breeze (see Molina) ecapitzactli. ayre sotil y delgado.
ecapotzitl. a black bean
ecaquetza. to winnow wheat, or something similar (see Molina) ecaquetza. nitla. (pret. onitlaecaquetz.) auentar trigo, o cosa semejante.
ecaticpac. on or above the wind (see Molina) ecaticpac. encima del ayre.
Ecatl. a governor of Tlatelolco in the colonial period (possibly meant to be Ehecatl?) (see the Florentine Codex)
ecatoco. to be carried away by the wind ecatoco. n. (pret. onecatococ.) lleuarme por ay el viento.
ecatzacuilia. to shelter, or save something from the wind; to shelter oneself from the wind; or, to cover someone up to protect that person from the wind (see Molina) ecatzacuilia. n. (pret. onecatzacuili.) abrigar, o guardar algo del viento. ecatzacuilia. nin. (pret. oninecatzacuili.) abrigarse del viento. ecatzacuilia. nite. (pret. oniteecatzacuili.) abrigar a otro del viento.
ecatzaqua. to shelter, or cover something from the wind (see Molina) ecatzaqua. n. (pret. onecatzacu.) abrigar, o guardar algo del viento.
ecauhtic. something trifling, light
ecauhtilia. to lighten something
ecauhtli. a type of plant
ecauhyo. something that casts a shadow (see Molina) ecauhyo. cosa que haze sombra.
ecauhyotica. to have a shadow (see Molina) ecauhyotica. n. (pret. onecauhyoticaya.) tener sombra.
ecauhyotl. shadow, shade ecauhyotl. sombra.
ecaxoctli. subtle and thin air, or a breeze (see Molina) ecaxoctli. ayre sotil y delgado.
Ecce Homo. Ecce Homo = the image of Jesus, lacerated (literally, "here is the man") (a loanword from Spanish, but from Latin originally)
ece. but, however (adversative conjunction) (see Molina) ece. empero, conjunction aduersatiua.
echcapān. 1. below. 2. short in stature. 1. abajo. 2. bajo de estatura. 1. Axhuahcapan. “Roberta quimanqui icon echcapan pampa quinequi ma quicuican atl nopayoh. ” 2. Echcapantic. “Leo inanan echcapan huan iconehuan nelhuahcapantiqueh. ”
echcapānihui. for a tree’s branches to bow down before the wind or under the weight of fruit. inclinarse las ramas del árbol ante el viento o bajo el peso de su fruita. Cuahuitl imacuayo momapachania pampa etic zo quemman tlaeheca. “Nochan nocacalican tictoctoqueh ce mancoh huan quemman etiya itlacca echcapanihui. ”
echcapanoā. 1. to bend a tree’s branch down. 2. for s.o. to duck down. 1. jalar la rama de un árbol hacia abajo. 2. agacharse una persona. 1. niqu. Macehualli quichihua ce tlamantli cuahuitl ma mapachihui ica tlalchi. “Quemman nomimi huan na tictequitoh alaxox, na niquechcapanoh imacuayo huan ya peuhqui quitequi. ” 2. nimo. Macehualli quilocotzoa quentzin itlacayo pampa axquinequi ma quiittacan zo quemman axicati campa quinequi panoz. “Na nimoechcapanoa quemman nialamprepano. ”
echcapānohuiliā. to bend a branch down for s.o. doblar una rama hacia abajo para alguien. niqu. Macehualli quimapacholtia imacuayo cuahuitl para ceyoc. “Chicoh quiechcapanohuilih Maribel ce cocah imacuayo, para ma quitequi. ”
echcapānōltiā. to bend a branch down. doblar una rama hacia abajo. nic. Macehualli quipachihuiltia quentzin ce tlamantli cuahuitl. “Eliazar quiechcapanoltih cuahuitl tlen pan tlehcoh pilpiyotzitzin. ”
echcapāntic. short person, animal or thing. persona, animal o cosa de baja estatura. ni. Macehualli, tecuani, tlapiyalli zo tlamantli axcanah huahcapantic. “Maria ichan tlahuel echcapantic, yeca tlahuel tlatotoniya caltic. ”
echcapāntlāliā. to bend a tree or a branch down. doblar un árbol o una rama hacia abajo. niqu. Macehualli quitlalia achi echcapan ce tlamantli pampa iuhquinon ceyoc hueli quicui tlen quinequi nopayoh. “Noma quiechcapantlalia alaxoxcuahuitl pampa noicniuh quinequi quitequiz alaxox huan axmaahci. ”
echcapāntzin. short. corto, bajo. ni. Macehualli, tecuani, tlapiyalli zo cuahuitl tlen axhueyi ihuahcapanyo. “Maribel zan quicuahuinaxhuia alaxox quemman quitequi pampa ya tlahuel echcapantzin huan axhueli quimatequi. ”
echcapānyō. the height of a person or animal that is not tall. la estatura de una persona o un animal que no es alto. no. Itlamachiuhca macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlen axhuahcapantic. “Na nicpiya ce pitzotl iechcapayo quence noahui ipitzo. ”
echcatlan. place (water, well, mud, ravine, etc.) that’s not deep. lugar (agua, pozo, lodo, barranco, etc.) no profundo. Axcanah huahcatlan. “Ne amelli echcatlan, huan yeca quemman neltona niman huaqui. ”
echcatlantzin. shallow water. agua no profunda. Axcanah ahuahcatlan campa oncah atl. “Nochocho campa ahqui tlahuel echcatlantzin. ”
echichiletl. a red bean
ēchichiquilli. bean tamal. tamal de frijol. Tlacualiztli tlen quichihchiuhtoqueh pan pahpatla ica tixtli, etl, iztatl, chilli, colantoh, huan quemantica quitlahuiliah iihtico zazalli; tlachiya quence piquiz huan quiixcah pan chachapalli ica quentzin atl. “Echichiquilli tlen quichiuhqui Esther tlatlac pampa axquitequilih atl huan tlahuel quitohtoquih huan ayotzoyonqui. ”
eco. to arrive
ecopina. to pick beans
-ectic. adjectival ending
ēcuatlapechtli. framework of wood slats for beating beans to remove the husk. armazón de palos donde se golpea el frijol para quitarle la cáscara. Ce tlamantli piltlapechtzin tlen pan quihuitequi etl macehualli. “Ecuatlapechtli tlahuel piciltzin quichihchiuhtoqueh, yeca quemman ehuitequi macehualli tepehui miac etl. ”
ecuatlatlapan. mashed beans
ecuema. make ridges for planting beans or lima beans (see Molina) ecuema. n. (pret. onecuen.) hazer camellones para sembrar frisoles o hauas.
ecuetlaxtli. bean pod
ecuxoa. to sneeze (see Molina) ecuxoa. n. (pret. onecuxo.) estornudar.
ecuxoliztli. a sneeze (see Molina) ecuxoliztli. estornudo.
eeca. eeca. (pret. oeecac.) hazer viento, o ayre.
eecachichina. to suck in air, or for a hovering bird to begin to flap its wings (see Molina) eecachichina. n. (pret. onecachichin.) chupar ayre, o cerner y rebolar el ave quando anda volando.
eecapolihui ymmixtli. eecapoliui ymmixtli. (pret. oeecapoliuh.) desbaratar y deshazer el viento las nuues.
eecayxnamiquiliztli. eecayxnamiquiliztli. picauiento.
eel. to be diligent and solicitous (see Molina) eel. n. ser diligente y solicito.
eelehuia. to tyrannize (see Molina) eeleuia. nitla. (pret. onitlaeeleui.) tiranizar.
eexcan. eexcan. en cada tres partes, o acada tres raciones.
eexpa. every three times (see Molina) eexpa. cada tres vezes.
eezo. something full of blood (see Molina) eezo. cosa llena de sangre.
eezotia. to make something bloody (see Molina) eezotia. nitla. (pret. onitlaeezoti.) ensangrentar algo.
Egipto. Egypt
eheca. to blow lightly, for there to be a breeze, to be windy haber viento. Oncah ehecatl. “Nomillah tlahuel eheca pampa tlahuahcapan. ”
ehecacoatl. tornado, whirlwind (literally, wind-serpent)
ehēcacuapa. for a part of one’s body to become paralyzed. paralizarse una parte del cuerpo de alguien. mo. Ilacatzihui ce achi itlacayo macehualli campa quicocoa. “Moehecacuapqui imah inanan Maribel, yeca ayochueli tici. ”
ehecahuatza. to air out, cool, dry, or refresh something by putting it in the open air or in the breeze (see Molina) eecauatza. nitla. (pret. onitlaeecauatz.) orear algo poniendolo al ayere.
ehecahuilo. for a storm to occur at sea (see Molina) eecauilo. n. (pret. oneecauiloc.) padecer tormenta enla mar.
ehecamotla. to bewitch someone; to make spirits visible
ehecapatli. medicine against sorcery
ehecapeyactli. thin and subtle wind, a breeze (see Molina) eecapeyactli. ayre delgado y sotil.
ehecapitzactli. a windstorm? a breeze?
ehecatica. with air; or, breezy (see Molina) eecatica. con ayre.
ehecatl niquittitia. to aerate something by putting it in the wind (see Molina) eecatl niquittitia. eecatl oniquittiti. orear algo, poniendolo al viento.
ehecatl topan moquetza. for a storm to occur at sea; literally, for a storm to come upon us (see Molina) eecatltopammoquetza. (Pret. eecatl topan omoquetz.) padecer tormenta enla mar.
ehecatl. wind, movement of the air; also, a calendrical marker 1. aire, viento. 2. dueño del aire. 1. Ihyotl tlen oncah pan nochi tlaltepactli. “Quemman huallauh ehecatl quitepehua ixihuiyo cuatinih huan centlalihui miac tlalchi. ” 2. Ehecatl itecoh tlen tlailpitza; quipiya ichan iixco tepetl. “Tepahtihquetl tlatlalia pan ce piltlacoyoctzin campa quiza ehecatl pampa axquinequi ma tlaihtlaco quemman tlatlalia. ”
ehecatzacuilia. to defend oneself from the wind, or take shelter from the wind (see Molina) eecatzacuilia. n. (pret. oneecatzacuili.) defenderse, o abrigarse del viento.
ehecaxoctli. a thin and subtle air or breeze (see Molina) eecaxoctli. ayre delgado y sotil. <bibl>Alonso de Molina, Vocabulario en lengua castellana y mexicana y mexicana y castellana, 1571, part 2, Nahuatl to Spanish, f. 28r. col. 2. Thanks to Joe Campbell for providing the transcription.</bibl
ehecayo quiyahuitl. a downpour with strong winds (see Molina) eecayo quiyauitl. aguacero con rezio viento.
ehecayo. something vented or filled with air; or, a heavy rain that comes with a whirlwind (see Molina) eecayo. cosa ventosa o llena de ayre, oaguacero que viene con toruellino de viento.
ehēcayoh. for there to be a strong wind. haber viento fuerte. Oncah ihyotl chicahuac. “Noma tlahuel momahmauhtia quemman ehecayoh pampa moillia huetziz ichan. ”
ehecayotica. wheezing (see Molina) eecayotica. resollando.
ehēcayōtl. pano quemman cuatinih mooholinia. “Pan Julio nochipa pano ehecayotl huan tlahuetzin huan queuhquinon axacah tequiti pampa elli fiero.”
ehechcapāntiqueh. people, animals or things that aren’t tall. personas, animales o cosas que no son altos. ti. Macehualmeh, tlapiyalmeh, tecuanimeh zo tlamantli tlen axcanah huahcapantiqueh. “Candida iconehuan zan ehechcapantiqueh pampa ininnanan axcanah huahcapantic. ”
ehēhua. to pick up things that are on the ground and put them away. levantar y acomodar cosas que se encuentran en el suelo. nitla. Macehualli quitlalana nochi tlamantli tlen quizouhtoqueh tlalchi huan quiahcocui. “Lidia mohmoztlah quiilliah ma tlaehehua campa cochi para ma axcanah tlapazolmanto nopayoh. ”
ehēhuiliā. to flip tortillas that are being cooked over. ayudar a alguien a voltear las tortillas que se están cociendo. niqu. Macehualli quicuahcuapilia ipapa ceyoc. “Elvia quiehehuilia itlaxcal iconeuh pampa nocca cuecuetztzin huan melahua motlatiz. ”
ehehuita. to consider something unimportant, to deprecate someone, something
ehēlto. 1. for crops to grow up with much space between them. 2. (auxiliary verb) to do a task slowly 1. darse lo sembrado con mucho espacio entre sí. 2. (verbo auxiliar) realizarse un trabajo lentamente. EHELTOC. 1. Tlamantli tlatoctli zan huahhuahca ixhuatoc. “Pepe imillah zan huahhuahca eheltoc etl pampa axnochi ixhuac. ” 2. Zan quipalehuia ceyoc tlachihualiztli. Zan motequihuia ica CA2. Macehualli axcanah ihcihui quichihua tlen quinahuatihtoqueh. “Lidia inanan quiahhua pampa zan ica eheltoc tlaoya huan inexcon moloni. ”
ehēltoc. See EHĒLTO. Vea EHĒLTO. Xiquitta EHĒLTO.
ehetic. thick tree trunks, fat animals or heavy rocks. Troncos o animales gordos, o piedras pesadas. Tlapiyalli zo cuahuitl tlen tohtomahuac zo tetl tlen achi huehhueyi. “Quemman tlaatemi noman axcanah quichihua itepan pampa tlahuel ehetic temeh. ”
ehēyi. three of each. tres de cada uno. Tlamantli tlen momahmaca zo mocui nochi tlaahxitilli ica eyi. “Andres quicui eheyi tlamantli cuatlacquetl pan ce tlenhueli. ”
ehquetzalcoatl. whirlwind, dust devil
ehua amatl. parchment (see Molina) eua amatl. pargamino.
ehua cactli. soles, or sandals made from rough leather (see Molina) eua cactli. suelas, o cutaras de cuero crudio.
ehua. to rise and depart, or get up; or, to be brave and rebel (intransitive); to raise; to carry something heavy; or, to sing a song (transitive) 1. nacer. 2. ser originario de alguna parte. 1. ni. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlacati. “Chicueyi ehuaz ipilconeuh nopipi pampa nelneztocca iihti. ” 2. ni. Macehualli huallauh ce canahya campa tlacatqui. “Noconeuh Jacqueline ehua San Luis Potosi pampa ne tlacatqui. ”
ēhua. to get someone up who is sick, drunk or who has fainted. levantar a alguien que está enfermo, borracho o desmayado. niqu. Macehualli, tlapiyalli zo tecuani quitlalana ceyoc huan quiquetza campa huetztoc. “Ne nochan oncah miac pitzomeh huan ce quiztoc tlahuel mocicinia; nopa pitzotl nochipa quinehua nopa cequin pampa axquinequi ma huetztocan campa cochi. ”
ehuachimalli. leather shield
ehuahuahuana. to remove the flesh from or otherwise prepare hides (see Molina) euauauana. n. (pret. oneuauauan.) descarnar o adobar cueros.
ehuahuahuanqui. someone who prepares animal hides (see Molina) euauauanqui. adobador de cueros.
ehuahuatza. to dry skins or leather (see Molina) euauatza. nitla. secar pieles o cueros.
ehuahuatzqui. a furrier, a person who dries animal skins (see Molina) euauatzqui. pellejero que los seca.
ehuahuehuetl. a timbrel or a tambourine (see Molina) euaueuetl. pandero o adufre.
ehuahuehuetzotzona. to play a timbrel or a tambourine euaueuetzotzona. n. (pret. oneuaueuetzotzon.) tañer pandero o adufre.
ehuahuehuetzotzonani. a tambourine player (see Molina) euaueuetzotzonani. tañedora de pandero.
ehuahuehuetzotzonqui. a tambourine player (see Molina) euaueuetzotzonqui. tañedora de pandero.
ehuahuia. to cover something with skins or hides (see Molina) euauia. nitla. (pret. onitlaeuaui.) aforrar algo con pellejos.
ehuahuilacapitzo. a piper, one who plays the bagpipes (see Molina) euauilacapitzo. gaytero.
ehuahuilacapitzoa. to play bagpipes (see Molina) euauilacapitzoa. n. (pret. oneuauilacapitzo.) tañer gaita.
ehuahuilacapitztli. bagpipes (see Molina) euauilacapitztli. gaita.
ehualtia. to chase someone, or to mortify someone by criticizing, mocking or hurting that person; to send off or dispatch tamemes (human porters) (see Molina) eualtia. nite. (pret. onitaeualti.) perseguir a otro, o zaherir el beneficio. eualtia. nitla. (pret. onitlaeualti.) hazer partir, o despachar los tamemes.
ehuanamacoyan. a place where animals are skinned (see Molina) euanamacoyan. pellejeria.
ehuaquemitl. clothing of hides or leather euaquemitl. vestidura de pellejos.
ehuatica. to be seated (see Molina and Karttunen); or, to be squatting euatica. n. (pret. oneuaticatca.) estar asentado.
ehuatilmatli. ? euatilmatli. çamarro.
ehuatiquetza. to put on an incline or to put something upright (see Molina) euatiquetza. nitla. (pret. onitlaeuatiquetz.) empinar, o enhiestar algo.
ehuatitlalia. ? euatitlalia. nin. (pret. onineuatitlali.) leuantarse para se asentar el que esta echado y tendido enla cama. euatitlalia. nitla. (pret. onitlaeuatitlali.) lo mesmo es que euatiquetza.
ehuatl. skin(s); leather, hide(s) euatl. aquel, aquella, o aquello. pronombre. euatl. cuero por curtir, o mondadura y caxcara de fruta.
ehuatlapitza. to play a bagpipe (see Molina) euatlapitza. n. (pret. oneuatlapitz.) tañer gayta.
ehuatlapitzalhuehuetl. an organ (musical instrument) (see Molina) euatlapitzalhueuetl. organo.
ehuatlapitzalli. a bagpipe (musical instrument) (see Molina) euatlapitzalli. gayta.
ehuatlapitzqui. a piper, one who plays the bagpipes (see Molina) euatlapitzqui. gaitero.
ehuatlepitzaloni. organ bellows (see Molina) euatlepitzaloni. fuelles de organo.
ehuatlepitzalonito. small organ bellows from a small organ (see Molina) euatlepitzalonito. fuelles pequeñas de organo pequeño.
ehuaxiquipilli. a bag made of leather (see Molina) euaxiquipilli. çurron o burjaca de pellejos.
ehuayotequi. to cut hides (see Molina) euayotequi. nitla. (pret. onitlaeuayotec.) cortar pellejos.
ehuayotilana. to stretch hides (see Molina) euayotilana. n. (pret. oneuayotilan.) estirar pellejos.
ehuayotl. a hide; or, a rind or the skin of a fruit (see Molina) euayotl. pellejo, y caxcara, o mondadura de fruta.
ehuayotlaza. to strip or peel something; or, to flake a fish (see Molina) euayotlaza. nitla. (pret. onitlaeuayotlaz.) descortezar, o mondar algo, o escamar pescado.
-ehui. verbal compounding element to turn out in a particular manner, to become
ehuia. to beg or to ask through God (see Molina) euia. ninotla. (pret. oninotlaeui.) mendigar o pedir por dios.
ēhuihhuītequi. to beat dry beans repeatedly with a stick in order to separate the husk. golpear repetidamente con un palo el fríjol seco para que se despegue su cáscara. ni. Macehualli quimaquilia etl tlen huactoc miac hueltah pan ce cuatlapechtli ica ce cuahuitl pampa quinequi ma quiza pan ipetlayo huan ma mocahua zan iyollo. “Notatah quichiuhqui cuatlapechtli huan nopayoh ehuihhuitequi pampa axcanah quinequi ohuihtiz. ”
ehuihuitla. to pick beans or lima beans by uprooting the plants (see Molina) euiuitla. n. (pret. oneuiuitlac.) coger frisoles o hauas arrancando las matas.
ehuilotlatia. to do witchcraft or sorcery (see Molina) euilotlatia. nite. (pret. onite euilotlati.) hazer cierta hechizeria.
-ehuiltitica. someone seated
ēhuītequi. to beat beans in order to separate the husk. golpear el frijol para separar su cáscara. ni. Macehualli quimaquilia etl tlen huactoc ica cuahuitl para ma quiza pan ipetlayo huan ma mocahua zan iyollo. “Sabina itatah ehuitequi pampa huacquiya ieuh huan quinequi quinamacaz. ”
ēhuītequiliā. to help s.o. beat beans with a stick in order to separate the husk. ayudar a otra a golpera el fríjol para desprender la cáscara. niqu. Macehualli quitlatlapatza ceyoc ieuh tlen huactocca ica cuahuitl pampa quinequi ma quiza pan ipetlayo huan ma mocahua zan iyollo. “Manuel quiehuitequilia icompah, yeca axmoahxilia. ”
ehuitia. to dispatch messengers or tamemes (human porters); or, to strengthen and encourage others; or, to shelter and feed someone (see Molina) euitia. nite. (pret. oniteeuiti.) despachar mensajeros o tamemes, o esforzar y animar a otros, o refocilar y dar de comer a algunos.
ehuitiquetza. top ut something to rights; to raise and straighten something bent or out of place
ei. three tres
eilhuitia. to stop, or linger in a certain place for three days (see Molina) eilhuitia. n. (pret. oneilhuiti.) detenerse, o tardar tres dias en alguna parte.
eilhuitica. on the third day (see Molina) eilhuitica. altercero dia.
eilhuitl. three days (see Molina) eilhuitl. tres dias.
eimetzcayotl. something lasting three months (see Molina) eimetzcayotl. tremesino, cosa de tres meses.
eimetztica mochihua tlaulli. eimetztica mochiua tlaulli. mayz tremesino.
eimetztica. upon the third month (see Molina) eimetztica. al tercero mes.
eimetztli. three months (see Molina) eimetztli. tres meses.
eittitica. a trio, a group of three people (see Molina) eittitica. es trino en personas.
ejecutoria. a document executed by officials in government; proof of ownership
el an. to be lazy and listless (see Molina) el an. ser perezoso y desganado.
el. to be diligent, solicitous, or careful (see Molina) el. n. ser diligente solicito y cuidadoso.
elaqui. to be afflicted and anguished (see Molina) elaqui. n. estar afligido y angustiado.
elcacatzca. to have chest pain or a stomach ache from eating a lot (see Molina) elcacatzca. n. (pret. onelcacatzcac.) dolerme los pechos, o el estomago por auer comido mucho.
elcacatzcac. someone with chest pain or stomach ache caused by having eaten a lot (see Molina) elcacatzcac. el que esta coneste dolor de pechos.
elcacatzcaliztli. chest pain or stomach ache from eating a lot (see Molina) elcacatzcaliztli. dolor destamanera.
elchiquihuitl. the breasts, or the chest (see Molina) torax, costillas de alguien. no. Ce achi iomiyo macehualli huehhuehueyac huan huihhuicoltic tlen quitzacua iyollo huan neci quence pilchiquitzin. “Arturo quimotlaqueh nechca ielchiquiuh, zan achi polihuiyaya quiahcitozquiya iyollo. ”
ēlchiquimīna. to poke s.o. in the ribs. Picar a alguien en las costillas. niqu. Macehualli quicomichoa ce acahya ielchiquititlan ica imahpil zo ica ce cochiyoh. “Jorge quemman yolpactoc nochipa quielchiquimina inanan huan quitemahmauhtia. ”
ēlchiquimīnāltiā. to poke s.o. in the ribs with a finger or a knife. Picar a alguien con el dedo o con un cochiyo en las costillas. niqu. Macehualli quicomichhuilia ce tlamantli ce acahya ielchiquititlan. “Ne teoquichpil quielchiquiminaltih noconeuh ce cochiyoh pampa quicocolia huan axquinequi quiittaz. ”
elchiquipetlahua. to reveal someone's breasts (see Molina) elchiquipetlaua. nite. (pret. oniteelchiquiuhpetlauh.) despechugar a otro desta manera.
ēlchiquititlan. (next to s.o.’s) ribs. (cerca de) las costillas (de alguien). no. Ce achi itlacayo macehualli tlen eltoc nechca iellan. “Juana quimaquilqui ichocho ielchiquititlan huan naman tzahtziticah pampa quicocoa. ”
elchiquiuhpetlahua. to unbutton, revealing the breasts (see Molina) elchiquiuhpetlaua. nin. (pret. oninelchiquipetlauh.) despechugarse, descubriendo los pechos.
elcicihui. to sigh (see Molina and Karttunen) elciciui. n. (pret. onelciciuh.) sospirar.
elcicihuiliztica. sighing (see Molina) elciciuiliztica. sospirando.
elcicihuiliztli. a sigh (see Molina) elciciuiliztli. sospiro.
elcicihuini. a person who sighs; a sigher (said of the person who delivers his or her mind and heart to the deity)
elciciuhtli. sigh(s)
elcima. to choke, to suffocate (see Karttunen); to have a bite of food get caught in the throat (see Molina) elcima. nin. (pret. oninelcin.) atrauesarseme el bocado enlos gaznates.
elcimia. to choke, suffocate (see Karttunen)
elcomalli. the spleen (see Molina) elcomalli. el bazo.
elección. election (often, to cabildo office) (a loanword from Spanish) elección
elector. elector, a member of an assembly chosen to elect local officials (a loanword from Spanish) elector
elehuia. to want or desire desear o codiciar algo
elehuilia. to covet something belonging to someone else; or, to wish for something for someone; or, to wish for good things for someone (see Molina) eleuilia. nic. (pret. oniqueleuili.) cobdiciar algo a otro, o dessearle algo a alguno. s. desseandole algun bien.
elehuiloni. something desirable (see Molina) eleuiloni. cosa desseable.
elehuiltia. to seek that others covet me; or, to make another person desire something (see Molina) eleuiltia. ninote. (pret. oninoteeleuilti.) procurar que otros me cobdicien. eleuiltia. nicte. (pret. onicteeleuilti.) hazer dessear algo a otro.
elele. an interjection expressed by one who complains (see Molina) elele. ay ay ay. interjection del que se quexa.
elelehuia. to complain, get upset eleleuia. nitla. (pret. onitlaeleleui.) quexarse gimiendo con el dolor que padece.
elhuehuetzca. to laugh with the mounth closed
elhuicatl. 1. sky, space. 2. heaven (where god is and good people go when they die). 1. cielo, espacio. 2. cielo (donde está dios y donde van las almas buenas). 1. Huahcapan campa eltoc mixtli huan tonatiuh; iixnezca tzictic. “Tepetl tlen Ichcacuatitlan huahcauhquiya ahciyaya pan elhuicatl. ” 2. Campa itztoc totiotzin huan campa yohuih animahtzitzin tlen cualli ininyollo. “Cipriano itatah itztoc elhuicatl pampa mictocca huan nelcualli totlayi eliyaya. ”
ēli. 1. for flora to grow someplace. 2. for feathers, hair or body hair to grow. 3. for a dead person to transform their appearance. 4. to change one’s personality of appearance. 5. to be (verb tense carrier for all but the present tense). 6. to do s.o. after all. 1. darse o brotar flora en alguna parte. 2. nacer y crecer plumas, cabello y el bello corporal. 3. transformarse la aparición del muerto en otra forma. 4. cambiar de caracter o apariencia. 5. ser (lleva tiempos verbales excluyendo el presente). 6. hacer algo después de todo. 1. Ixhua ce tlamantli xihuitl. “Nototatah imillah eli yehyectzin toctli, hueliz pampa axmaz tlatequihuilli tlalli. ” 2. Ixhua macehualli, tecuani zo tlapiyalli iihhuiyo huan itzoncal. “Pilpiyotzitzin quemman mohueyiliahya eli miac ininihhuiyo pan inintlacayo. ” 3. Macehualli, tlapiyalli zo tecuani tlen mictocca, quemman temahmauhtia mocuapa ceyoc tlamantli. “Notonanan quemman micqui, nimantzin quizqui itonal huan elqui quence totolin. ” 4. ni. Macehualli, tecuani tlapiyalli zo tlamantli quipatla itlallamiquiliz zo iixnezca. “Iicniuh Martin eli nelixchichiltic quemman quiilliah ma zanilo teixpan. ” 5. Ica ni tlahtolli moillia tequitl tlen quipixtoya, quipiyaz zo quipixtozquia macehualli. Axcanah motequihuia ica tlempano. ni. “Pablo momachtiyaya huan elizquia tlamachtihquetl, zampampa micqui itatah, mocuapqui ichan huan nopayoh tlanqui nochi. ” 6. Zan quipalehuia ceyoc tlachihualiztli huan axcanah moahuiltia. Macehualli tecuani, tlapiyalli quichichihua ce tlamantli; zo ce tlenhueli quipapano ce tlamantli. “Eli yahqui chichi itepotzco cuatochin. ” “Papatlanqui tototl mehcatzan quicocoayaya iicxi. “
ēlihhuiyō. s.o.’s underarm hairs. los bellos del sobaco de alguien. no. Iihhuiyo macehualli tlen ixhuatoc itzalan iahcol. “Martha quixinqui ielihhuiyo pampa quinequi moquentiz ce iyoyon mancaxcoton. ”
ēlihhuiyoh. person or animal with much underarm hair. persona o animal que tiene muchos bellos en el zobaco. ni. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlen quipiya miac iihhuiyo iellan. “Quiihtoah tetahtzitzin, ‘Axcanah ximapelo pan cuapuertah pampa tieliz neltielihhuiyoh. ’”
elilpia. elilpia. nin. (pret. oninelilpi.) faxarse o atarse los pechos.
ēlīltiā. to cultivate a crop. cultivar un product agrícola. niqu. Macehualli quiixhualtia tlacualiztli canahya. “Notatah nochipa quieliltia etl ne millah pampa yehyectzin ixhua. ”
elimicqui. a farmer, a person running a landed estate (see Molina) elimicqui. labrador.
elimiqui. to cultivate or plow the land cultivar o arar la tierra
elimiquiliztli. the work of the land; or, the act of tilling and plowing (see Molina) elimiquiliztli. labor de tierra, o el acto de labrar y arar la tierra.
elimiquilizzotl. the work of the land; or, the act of tilling and plowing (see Molina) elimiquilizzotl. labor de tierra, o el acto de labrar y arar la tierra.
elimiquini. a farmer, a person running a landed estate (see Molina) elimiquini. labrador.
elincoa. elincoa. nin. (pret. oninelinco.) ahitarse. elincoa. nite. (pret. oniteelinco.) ahitar a otro.
elixuitia. elixuitia. nin. (pret. oninelixuiti.) ahitarse. elixuitia. nite. (pret. oniteelixuiti.) ahitar a otro.
ellahueliloc. ellaueliloc. atreguado.
ēllan. s.o.ʻs armpit. sobaco de alguien. no. Ce achi itlacayo macehualli tlen eltoc iahcoltzalan. “Samuel quipiya ce cocotl iellan pampa tlatzquitoya ce chipoh. ”
ellaquahua. to make an effort and get excited; to strengthen and encourage another person (see Molina) ellaquaua. nin. (pret. oninellaquauh.) esforzarse y animarse. ellaquaua. nite. (pret. oniteellaquauh.) esforzar y animar a otro.
ellatzilhuia. to loathe someone (see Molina) ellatzilhuia. nite. (pret. onite ellatzilhui.) aborrecer mucho a otro.
ellelaci. to receive or to have great sorrow and distress (see Molina) ellelaci. n. (pret. onellelacic.) recebir o tener mucha pena y aflicion.
-ellelaci. that takes possessive rather than subject prefixes to suffer greaty
ellelaxitia. to give or cause much pain to another (see Molina) ellelaxitia. nite. (pret. onitellelaxiti.) dar mucha pena a otro.
ellelcehuia. to calm someone who is angry (see Molina) ellelceuia. nite. (pret. onite ellelceui.) aplacar al ayrado.
ellelmachitia. to anger someone (see Molina) ellelmachitia. nite. (pret. onite ellelmachiti.) dar enojo a otro.
ellelmati. to be annoyed, pained, vexed by something ellelmati. nin. (pret. oninellelma.) recebir desgusto y pena de alguna cosa.
elleloa. to give sorrow, or to cause shame or embarrassment (see Molina) elleloa. nitla. (pret. onitlaellelo.) dar pena.
ellelquixtia. ellelquixtia. nin. (pret. oninellelquixti.) recrearse. ellelquixtia. nite. (pret. oniteellelquixti.) recrear a otro. ellelquixtia tetechnin. tetech oninellelquixti. quebrar el enojo en otro.
ellelquiza. to relax ellelquiza. n. (pret. onellelquiz.) recrearse, espaciarse o desenhadarse y recebir o tener gran angustia y aflicion.
elleltemi. to be full of affliction and anguish (see Molina) elleltemi. n. (pret. onellelten.) estar lleno de aflicion y angustia.
elleltenqui. elleltenqui. el que esta hecho vna hiel y muy afligido.
elleltentica. to be full of affliction and anguish (see Molina) elleltentica. n. (pret. onelleltenticatca.) lo mesmo es que elleltemi.
elleltia. to hinder, hold back elleltia. nin. (pret. oninellelti.) arrepentirse o pesarle delo que hizo, o refrenarse, eyrse ala mano. elleltia. nite. (pret. oniteellelti.) estoruar o retraer a otro de alguna cosa, o impedirle.
elli. the liver (see Molina) raíz de ĒLTLAPACHTLI, ĒLLAN, ĒLCHIQUIHUITL y muchas otras palabras. hígado. ĒLTLAPACHTLI, ĒLLAN, ĒLCHIQUIHUITL huan miac tlahtolli iyollo. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli ieltlapach [Mc. 28v].
ellotica. diligently (see Molina) ellotica. diligentemente.
ellotl. diligence (see Molina) ellotl. diligencia.
elmatlatl. the caul, the kell, or the omentum (anatomy) (see Molina) elmatlatl. el redaño.
ēlmelāniā. to hang s.t. on one’s shoulder. colgar algo sobre el hombro. niqu. Macehualli quihuiyonia ce tlamantli pan iahcol. “Alberto quemman yohui millah axquinequi quielmelaniz imorral, ya quinequi quimamaz. ”
ēlmelāniliā. to hang s.t. on s.o.’s shoulder. colgar algo en el hombro de alguien. niqu. /nimo. Macehualli quihuiyonia ce tlamantli pan ceyoc iahcol. “Tomas quemman toca huanya ichocho ya quielmelanilia imorral pampa ya axquiamati motlalhuiliz. ”
elmimicqui. stutterer (see Molina) elmimicqui. tartamudo.
elmimiqui. to be a stutterer, or to stutter (see Molina) elmimiqui. n. ser tartamudo, o tartamudear.
elmimiquini. stutterer, stammerer
ēlmoyāhua. for s.t.’s odor or appearance to make s.o. nauseous. darle náuseas a alguien el olor o la apariencia de algo. nech. Ce tlamantli ipoteuhca, iixnezca zo iahhuiaca quiihzotlaltia macehualli. “Ce totlayi quinequiyaya tlaoniz huan axcanah huelqui pampa nopa huinoh quielmoyauhqui; pampa tlahuel chicahuac mihyotia. ”
elmoyahui. to be disgusted tener náuseas. ni. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quinequi mihzotlaz pampa quiihneucqui zo quicuahqui ce tlamantli tlen axcualli zo tlen axquiamati. “Na nielmoyahui quemman nimoquetza pan pitzocuitlatl. ”
ēlmoyāhuiliā. to make oneself vomit. provocarse uno mismo el vómito. nimo. Macehualli mocamacalaquilia imahpil pampa quinequi mihzotlaz. “Nopipi ahachica moelmoyahuilia huan quinequi mihzotlaz pampa moitta tlahuel tomactic. ”
ēlmoyāhuiltiā. to make s.o. nauseous. provocar que alguien tenga náuseas. 1. niqu. /nimo. Macehualli quiyolpazoloa ceyoc ica ce tlamantli. “Na niquelmoyahuiltihqui ce tlacatl ica ce tecciztli tlen ayoccualli huan potehui miac. ” 2. nech. Tecuani zo tlapiyalli tlen mictoc quiyolpazoloa macehualli pampa axahhuiac mihyotia. “Chan nototatah mictoc ce tlacuachin huan quiihneucqui nochocho; naman eli quielmoyahuiltih huan axmayana. ”
eloatolli. maize atole (a type of beverage ) atole de elote. Tlamantli tlen quioni macehualli; quichiuhtoqueh ica elotl; quiximah elotl tlen celic, teipan quiticih, quitequiliah atl, quitzehtzeloah huan quinamiquih pan chachapalli; quimanah pan tlitl; quitlalhuiliah chancacah huan quicahuah ma moloni. “Quemman ipohual elotl Lupita inanan nochipa quicualtlalia miac eloatolli pampa quemman quichihua quentzin axquinahxilia. ”
ēlōcuā. to eat corn-on-the-cobb when it is in season. comer elotes en temporada. ni. Macehualli, tlapiyalli zo tecuani quicua elotl quemman ipohual. “Victor nochipa elocua huanya iicnihuan huan axcanah mocualaniah pampa inihhuantin cualli mohuicah. ”
ēlohtla. for there to be a lot of corn now. haber ahora mucho maíz. Oncahya elotl. “Piltatah quinequi tlamanaz pampa elohtla imillah. ”
eloizhuatl. eloizhuatl. camisa de mazorca de mayz verde.
eloocuil. maize worm
ēlōpehpena. to gather ear of corn scattered in the field. recoger elotes tirados en la milpa. ni. Macehualli quitlalana elotl millah tlen tepeuhtoc. “Pepe elopehpena imillah pampa ehecatl quipohpoztecqui icuayo. ”
ēlōpehpena. to become the godparent of a child during the corn ritual. apadrinar a un niño durante ritual del elote. niqu. Macehualli quicelia ceyoc quence iconeuh quemman quipahtiah pan tlamanaliztli. “Nonanan quinpiyah miac itioconehuan tlen zan quinelopehpentoc. ”
eloquiltic tletlematzin. a medicinal drink made from maize and herbs, said to cure measles in some cases
elotic. something the color of fresh young maize
elotitlan. corn season. temporada de elotes. Ipohual elotl. “Tecomate quemman elotitlan nochi macehualmeh quichihuah xamitl pampa tlahuel ahhuiyac. ”
elotl. the green corn cob, which already has its kernels forming (see Molina) elote todavía tierno. Cintli tlen celic. “Lucy itotatah quicua elotl tlen celic pampa ayoccanah quipiya itlancoch.”
ēlōtlah. a field that has a lot or corn. un campo que tiene mucho maíz. Millah campa oncah miac elotl. “Pedro imillah nelelotlah pampa cualli quitlamehuihqui. ”
elotlan. corn season. temporada de elotes. Ipohual elotl. “Naman tlahuel itztoqueh papameh millah pampa elotlan. ”
ēlōtlaxixīntli. fresh corn kernals shaven from the cob. granos rasurrados del elote. Elotl iyollo tlen ayoccanah eltoc pan ioloyo. “Sonia quinamaca elotlaxixintli pampa tlahuel quipiya elotl huan axcanah quinequi ma ihtlacahui. ”
elototomochtli. elototomochtli. lo mismo es que eloizhuatl.
elotzintli. immature maize
ēlōtzoncalli. the “hair” on an ear of corn. cabello de elote. Elotl itzoncallo; quiza quemman nopa pilelotzin chicauhtiyohua. “Naman ichan Victoriano tepeuhtoc miac elotzoncalli pampa yalhuaya tlamanqueh. ”
elotzontli. corn tassed
ēlōxixīntli. fresh corn kernals shaven from the cob. granos rasurrados del elote. Elotl iyollo tlen ayoccanah eltoc pan ioloyo. “Ne eloxixintli elquia chichic pampa axniman nichihchiuhqui. ”
eloxochitl. magnolia
ēlōyō. the cornplant’s ears. los elotes de la mata de maíz. i. Toctli itlacca. “Nomillah oncah toccuahuitl nelhuehhueyi zampampa ieloyo tlahuel piciltzitzin. ”
ēlōyoh. field with many ears of corn. campo lleno de elotes. Millah tlen quipiya miac elotl. “Ni xihuitl pampa tlahuel tlaahuetzqui naman nimillah axcanah eloyoh. ”
elozacatl. an herb used in a medicine for fighting "growling" intestines
elpampetlahua. to bare one's breasts; or, to bare someone someone else's breasts (see Molina) elpampetlaua. nin. (pret. oninelpan petlauh.) despechugarse, descubrirse los pechos. elpampetlaua. nite. (pret. oniteelpan petlauh.) despechugar a otro desta manera.
elpan tlatlac. someone who has chest pain or a stomach ache because of having eaten too much (see Molina) elpan tlatlac. el que tiene este dolor.
elpan tlatlaliztli. chest pain or stomach ache caused by eating too much (see Molina) elpan tlatlaliztli. dolor desta manera.
ēlpān. chicken breast. pechuga del pollo. i. Piyo iyolixpan. “Axnicamati ielpan piyo pampa tlahuel nacayoh. ”
elpanhuia. elpanuia. nitla (pret. onitlaelpanui.) lleuar algo en los pechos o haldear.
elpantlatia. to cause great sorrow and anger in another person (see Molina) elpantlatia. nite. (pret. onite elpantlati.) dar gran pena y enojo a otro.
elpantlatla. to have chest pain or a stomach ache due to having eaten a lot (see Molina) elpantlatla. n. (pret. onelpan tlatlac.) dolerme los pechos oel estomago de mucho comer.
elpantli. the chest or the breasts (see Molina) elpantli. el pecho o los pechos.
elpanxocoya. to have heartburn and indigestion (see Molina) elpanxocoya. n. (pret. onelpanxocoyac.) tener azedo e indigesto el estomago.
elpapalotl. the shoulder, or shoulder blade (see Molina) elpapalotl. la paletilla.
elpetlahua. to uncover one's breasts; uncover the breasts of another.(see Molina) elpetlaua. nin. (pret. oninelpetlauh.) lo mesmo es elpampetlaua. elpetlaua. nite. (pret. oniteelpetlauh.) descubrir los pechos a otro.
elpopozahua. elpopozaua. nin. (pret. oninelpopozauh.) estomagarse de enojo.
ēlpōtza. to burp a baby. hacer eructar a un bebé. nic. Macehualli quipantlahtlatzinia conetzin quemman tlami quitlamaca pampa quinequi quiquixtiz iihyo tlen eltoc pan iihti. “Ofelia quielpotza izohuapil para teipan cochiz. ”
ēlpōtztli. a burp. eructo. Ihyotl tlen quiza icamaco macehualli, tlapiyalli zo tecuani quemman ixhui. “Ne tlacatl quiihtoa, ʻNican oncah elpotztli pampa quemman ixhuih nochimeh quiquixtiah tlahuel chicahuac. ʻ”
elquequeza. to break someone's ribs (see Molina) elquequeza. nite. (pret. oniteelquequez.) quebrantar las costillas a otro.
eltapachtli. liver(s) eltapachtli. higado.
eltemi. to have chest or breast pain from eating too much or as a result of being overly full (see Molina) eltemi. n. (pret. onelten.) dolerme los pechos por auer comido mucho, o por estar repleto.
eltemiliztli. having chest or breast pain from eating too much, or because they are full (see Molina) eltemiliztli. dolor desta manera, o replecion.
ēltemōlihui. to be short-tempered. ser enojón. Zan motequihuia ica tlempano. ni. Macehualli zan mocicinihtoc quemman ce acahya quichihuilia ce tlamantli. “Noicniuh eltemolihui pampa quemman noma quiillia ce tlamantli nimantzin cualani. ”
eltenqui. someone who is full because of eating too much (see Molina) eltenqui. el que esta repleto assi.
eltepetla. to be a stutterer (see Molina) eltepetla. n. ser tartamudo.
eltepinia. to hurt oneself; or, to hit oneself on the chest (see Molina) eltepinia. nin. (pret. onineltepini.) herirse odarse golpes en los pechos.
eltepitztli. the shoulder blade (see Molina) eltepitztli. la paletilla.
eltepotlamia. to have a bite of food to get caught in the throat (see Molina) eltepotlamia. nin. (pret. onineltepotlami.) lo mesmo es que elcima. elteputlamia. nin. (pret. oninelteputlami.) atrauesarseme el bocado.
eltequi. to cut the chest open
elti. to be careful, solicitous and diligent (see Molina) elti. n. (pret. oneltic.) ser cuidadoso, solicito y diligente.
eltiliztica. diligently (see Molina) eltiliztica. diligentemente.
eltiliztli. diligence, carefulness, or a desire to doing something (see Molina) eltiliztli. diligencia, cuidado, o gana para hazer algo.
ēltlapach. s.o. or s.t.ʻs liver. higado de alguien o de algo. Ce achi tlen iihtico macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlen quichihchihua ichichica. “Notatah quemman quimictih pitzotl quiquixtilih ieltlapach huan quinamacac. ”
ēltlapal. s.t.ʻs wing. ala de algo. i. Ce achi itlacayo tototl tlen eltoc inechca itzontecon: zan patlactic huan quentzin huehueyac; quitequihuia ica patlaniz. “Na nichuallicac nochan ce tototl pampa axquipiyaya ieltlapal huan axhueliyaya patlani; zan campa itztoya. ”
ēltlapalloh. bird or insect with wings that permit flight. ave o insecto con alas para volar. Tototl zo tlapiyalli tlen quipiyaya ieltlapal huan quitequihuia ica patlaniz. “Ruben yalhuaya quiitzquih ce huitzitzilin tlen ayicanah eltlahpalloh pampa nocca conetzin huan mozcaltiayoc. ”
eltlapechtli. protector for a chest-strap or tumpline
eltlatlaci. to cough to attract attention
ēlto. to be (inanimate subjects). estar en alguna parte algo inanimado. ELTOC. Motlaltoc ce tlamantli canahya. ”Ne nochan eltoc ce cuahuitl huahcapantic huan yehyectzin xicantic. ”
ēltoc. See ĒLTO. Vea ĒLTO. Xiquitta ĒLTO.
eltzaccatl. the bowels or entrails; the middle eltzaccatl. las entrañas.
eltzacui. to be a stutterer (see Molina) eltzacui. n. (pret. oneltzacu.) ser tartamudo.
eltzacuilhuaztli. the entrails, bowels, or womb (see Molina) eltzacuilhuaztli. las entrañas.
eltzaqua. to have a bite of food get caught in the throat (see Molina) eltzaqua. nin. (pret. onineltzacu.) atrauesarseme el bocado.
eltzaqualhuaztli. the cartilage under the pit of the stomach (see Molina) eltzaqualhuaztli. la paletilla del estomago.
eltzatzacqui. a stutterer (see Molina) eltzatzacqui. tartamudo.
ēltzimiā. Ahogarse nitla. Macehualli moihyotzacua huan tlatlaci quemman cenyahtoc huetzca. “Alberto nochipa tlameltzimia pampa quiihtoa tlemmach zanilli para ma huetzcacan cequinoqueh.”
eltzitzica. to have chest pain or a stomach ache because of eating too much (see Molina) eltzitzica. n. (pret. oneltzitzicac.) lo mesmo es que elpantlatla.
eltzitzicac. someone with chest pain or a stomach ache because of eating too much (see Molina) eltzitzicac. lo mesmo es que elpantlatlac.
eltzitzicaliztli. chest pain or a stomach ache because of eating too much (see Molina) eltzitzicaliztli. lo mesmo es que elpantlatlaliztli.
eltzontli. the beard of a turkey, the tassel of hair-like feathers that grow from a turkey’s chest
elzozoloa. to sigh (see Molina) elzozoloa. n. lo mesmo es que elciciui.
ēmācui. to pull up the entire bean plant. arrancar toda la mata del frijol. ni. Macehualli quiquixtia etl pan tlalli ica nochi itzonyo. “Jose huanya nochi iconehuan emacuih millah pampa quinequih tlamizceh niman. ”
emācuīliā. to harvest s.o.’s beans. cosechar los frijoles de alguien. niqu. Macehualli quiquixtia ceyoc ieuh pan tlalli ica nochi itzonyo. “Oscar quiemacuilia Pablo itatah pampa ya chicahuac tequiti. ”
ēmecatl. tipo de frijol que enreda el tallo del maíz ce tlamantli etl tlen eli zan millah huan mozohua pan toctli zo tlalchi; tlaqui axmaz huehhuehueyac, zancualtzitzin; quemman toleuhtoc iixnezca coztic huan quemman huaqui chocoxtic. “Nonantzin yalhuaya quitequito miac emecatl pampa yaz quinamacati tianquiz.”
ēmētztli. three months
emilla. the place, or the ground in which beans or lima beans are planted and cultivated (see Molina) emilla. lugar, o eredad de frisoles, o de hauas.
emilli. a beanfield; or, the ground in which beans, or lima beans are planted and cultivated (see Molina) emilli. eredad de frisoles, o de hauas.
emolli. a bean or lima bean stew (see Molina) emulli. guisado de frisoles, o de hauas.
emolonia. to weed beans
emperador. emperor (often, a reference to Carlos V) (a loanword from Spanish) emperador
en. in, on (a loanword from Spanish) en
ēnamaca. to sell s.o.’s beans. vender frijol de otra persona. niqu. Macehualli quitlalia etl tlen ceyoc pan tianquiz zo quitencahua techan, pampa quinequi ma quicohuilican. “Victoria quienamacac iicniuh quemman axacayaya; ihhuiya Monterrey. ”
ēnamaca. to sell beans. vender frijol. ni. Macehualli quitlalia etl pan tianquiz zo quitencahua techan pampa quinequi ma quicohuilican. “Luis nochipa quinahuatia iconeuh ma enamacati tianquiz huan ya quiahciti teipan. ”
enamaquiliā. to sell s.o.’s beans. vender frijol de otra persona. niqu. Macehualli quitlalia etl tlen ceyoc pan tianquiz zo quitencahua techan, pampa quinequi ma quicohuilican. “Tania iconehuan quienamaquilqueh quemman ya yahqui quipaxaloto inanan Tepoxteco. ”
ēnamaquīltiā. to sell beans to s.o. venderle frijol a alguien. niqu. Macehualli quichihua ma quicohua etl ce acahya tlen ya quitencahua. “Aracely ayoccanah quienamaquiltih iyexnan pampa axquemman quitlaxtlahuia. ”
encalador. a plaster worker (a loanword from Spanish)
encomendero. holder of an encomienda (a loanword from Spanish)
encomienda. a grant of the tribute and sometimes labor of a group of indigenous people to a Spaniard; also a type of clothing worn by a priest (a loanword from Spanish)
enel. corn cake made with beans. gordita de frijoles. Nouhquiya ENETL. Ce tlamantli tlaxcalli zampampa quitehtecah achi tilactic huan cuecuetzin; tlamanelolli ica etl, quentzin chilli, mantecah, huan quentzin iztatl. “Rosa axcanah hueli quichihua enel huan inanan quiillia ma momachti. ”
enemigo. enemy (a loanword from Spanish) enemigo
enero. January (a loanword from Spanish) enero
enetl. corn cake made with beans. gordita de frijoles. Nouhquiya ENEL. Ce tlamantli tlaxcalli zampampa quitehtecah achi tilactic huan cuecuetzin; tlamanelolli ica etl, quentzin chilli, mantecah, huan quentzin iztatl. “Nochocho tlahuel quiamati quicuaz enetl pampa tlahuel mantecayoh quichihua. ”
entero. entire, whole, full (a loanword from Spanish) entero
entierro. burial (a loanword from Spanish) entierro
entre. between, among (a loanword from Spanish) entre
epahuaxmolli. a bean or lima bean stew (see Molina) epauaxmulli. guisado de frisoles o de hauas.
epahuaxtli. cooked beans epauaxtli. frisoles o hauas cozidas.
epantitoc mesa. epantitoc mesa. tres ordenes de mesas.
epantli. three rows epantli. tres rengleras, o hileras de algo.
epatl. skunk zorrillo. Ce tecuani yayahuic huan ipani quipiya ce tlahuazantli chipahuac; motlatia tlaltzintlan; mihyexa tlen ica motlapehuia, huan iihyal tlahuel miyohtia huan tlan quiahciz ce macehualli hueliz quitlapololtia. “Ne epatl quiihyexqui ce tlacatl nelchicahuac huan naman axtlachiya. ”
epatlachtli. a kind of bean. un tipo de frijol. ce tlamantli etl patlachtic huan cuecuetztzitzin; iixnezca achi chocoxtic huan eli zan millah. “Nopa quitocqui epatlachtli imillah pampa tlahuel quiamati quicuaz quemman nocca celic.”
epatzactli. attempt to interpret tratar de interpretar
epazohuia. epazouia. nitla. (pret. onitlaepazoui.) echar desta yeruabuena enel guisado.
epazotl. an mint or herb native to New Spain (Mexico) (see Molina) epazotl. yerua buena desta nueua españa.
epazoyo. something redolent of epazote
epcohuacuacuiltzin. he who ordered and saw to everything (a priest)
epcohuaquacuilli tepictoton. the epcoacuacuilli [priest of the] tepictoton
epifanía. epiphany (a loanword from Spanish) epifanía
epitzahuac. string bean
epnepaniuhqui. crossed with seashells, a ring of linked seashells
eptatapalcatl. the shell that produces a pearl; or, a pearl-like shell (see Molina) eptatapalcatl. concha de perla.
eptli. a shell; or, the sea oyster (see Molina) eptli. concha, o ostia de la mar.
epyollotli. pearl epyollotli. perla preciosa, o aljofar.
equimitl. coral tree, colorín (Erythrina americana, Erythrina corallides )
era. threshing floor
escalera. stair
escaño. a bench or a seat with a back (a loanword from Spanish)
escaramán. Today in parts of rural Mexico a heavy harrow pulled by oxen and used to prepare the soil for sowing (personal communication of Eliazar Hernández). Apparently the same in this corpus. (a loanword from Spanish)
esclavo. slave
escopeta. a shotgun (a loanword from Spanish)
escoplo. a chisel, a woodworking tool (a loanword from Spanish)
escribano. notary, clerk (a loanword from Spanish) escribano
escribiente. scribe, notary; perhaps an assistant to the escribano, for both titles can be found in a list of cabildo officers, as though they were separate offices
escritorio. a desk (a loanword from Spanish)
escritura. document, notarial document (a loanword from Spanish) escritura
escudo. a shield, a coat of arms (a loanword from Spanish)
escuela. school (a loanword from Spanish) escuela
esencia. essence; formal existence (a loanword from Spanish)
espada ana. to draw a sword (see Molina) espada ana. n. (pret. onespada an.) desenuainar espada.
espada copina. to draw a sword (see Molina) espada copina. n. (pret. onespada copin.) desenuainar espada.
espada. sword (a loanword from Spanish) espada
España. Spain (a loanword from Spanish) España
español. a Spaniard (male) (a loanword from Spanish) español
español. a Spaniard (male) (a loanword from Spanish) español
española. Spanish woman or girl (a loanword from Spanish) española
espiritu. spirit (a loanword from Latin through Spanish) espiritu
esposa. wife (a loanword from Spanish) esposa
espuela. spur (for use with a horse) (a loanword from Spanish) espuela
esquina. corner (a loanword from Spanish) esquina
estaca. stake, post
estancia. private legally sanctioned landed property of some size, usually for livestock; also, a small outlying indigenous settlement (a loanword from Spanish)
estandarte. standard, flag (a loanword from Spanish) estándar, bandera
estribo. stirrup (a loanword from Spanish) estribo
et cétera. etcetera (a loanword from Spanish) etcétera
etequi. to pick beans by hand or with a knife (see Molina) cortar el frijol. ni. Macehualli quitzincopehua etl pan imecayo. “Jorge yalhuaya etecqui imillah Martin huan axcanah quiiltoya. ”
ētequiliā. to harvest s.o.’s beans. cosechar el frijol de alguien. niqu. Macehualli quitequi etl campa tlactoc tlen ceyoc. “Noicniuh quietequilia ne piltetahtzin pampa moztla yaz pan ce hueyi tianquiz quinamacati. ”
etequiliztli. the act of picking beans, or lima beans by hand or with a knife (see Molina) etequiliztli. el acto de coger frisoles assi, o hauas.
etequini. someone who picks beans with his or her hands or using a knife (see Molina) etequini. cogedor de frisoles desta manera.
etextli. a bean or lima bean dough or paste (see Molina) etextli. massa de frisoles o de hauas.
etia. to become heavy (see Molina) etia. n. (pret. onetix.) hazerse pesado.
etic. something heavy; sometimes refers to bodily sluggishness, illness pesado. ni. Macehualli, tecuani, tlapiyalli zo tlamantli tlen ohuih motlalana. “Olga atlacuito apan huan naman axhueli quitlalana icobetah pampa tlahuel etic. ”
ēticā. the weight of a person, animal or thing. El peso de alguien, un animal o algo. no. Quen etiya macehualli, tlapiyalli zo ce tlamantli. “Piyo ietica tlahuel miac eli pampa tomahuac huan patiyoh quiza. ”
eticamati. eticamati. nic. tener algo por cosa pesada.
eticihuitia. to be heavy for someone, or to tire someone with a very heavy load (see Molina) eticiuitia. nite. (pret. ouiteeticiuiti.) ser pesado a otro, o cansarlo con carga muy pesada.
etilia. to be heavy for someone, or to tire someone with a very heavy load (see Molina) hacerse flojo y pesado el cuerpo de la persona dormida, borracha o muerta. nimo. Huilaxihui itlacayo macehualli huan eli achi etic quemman cochtoc, ihuintitoc zo mictoc. “Alejandra quemman quinahuah huan cochi tlahuel moetiliah huan inanan niman macuati. ”
etiliztli. etiliztli. persadumbre.
etixtimotlalia. for something to become heavy; or, to put upon oneself something very heavy (see Molina) etixtimotlalia. (pret. oetixtimotlali.) hazerse pesada alguna cosa. etixtimotlalia. nopan. (pret. onopan etixtimotlali.) ponerse sobre mi alguna cosa muy pesada.
ētixtli. a type of corn cake. tipo de gordita. Ce tlamantli tlaxcalli tlen quitehtecah achi tilactic huan cuecuetzin; tlachihchihualli ica etl tlamanelolli ica mantecah, quentzin chilli, alahhuenoh tlatixtli huan quentzin iztatl. “Edith tlahuel quiamati quicuaz etixtli tlen quichihua inanan pampa ya quichihchihua tlahuel mantecahyo. ”
etiya. to become heavy hacerse pesado. ni. Macehualli, tecuani, tlapiyalli zo tlamantli eli etic. “Ne huacax tlahuel etiya pampa otztli. ”
etl. bean(s) frijol. Neletl, chichimequetl, emecatl huan epatlachtli iyollo; piltohtolontzitzin huan iixnezca yayahuic, cafentic zo chipahuac; macehualli quimana pan tlitl huan teipan quicua. “Noicniuh yahqui tianquiz quicohuato etl pampa ticchihuazceh piquiz.”
etla. bean patch etla. eredad de frisoles, o hauas.
ētlacualli. beans cooked with salt, epasote and chilli. frijoles preparados para comer. Iayo tlen etl; quitemah piletzin pan ce chachapalli ica atl huan moloni; teipan quitlalhuiliah iztatl, apazotl huan chilli. “Tiyahqueh ticpaxalatoh noahui huan quemman tiahcitoh quicualchihchihuayaya etlacualli pampa iconeuh tlahuel quiamati quicuaz ya inon. ”
etlamantitica. it comes in three styles or differences; or, it is divided into three parts (see Molina) etlamantitica. es entres maneras, o diferencias, o esta diuidido en tres partes.
etlamantli. three things, parts, or pairs (see Molina) etlamantli. tres cosas, partes, o pares.
ētlapānilli. a soup made with corn dough and beans, called ‘huatape de frijoles’ in the Huasteca. sopa de masa con frijoles, llamada ‘huatape de frijoles’ en la Huasteca. Tlacualli tlen tlachihchihualli ica etl, ahuacaizhuatl, tixtli, quentzin chilli huan iztatl. “Estela axcanah quiamati quicuaz etlapanilli tlen quichihua inanan, pampa quiihtoa mihyotia zan ahuacaizhuatl. ”
ētlatzoyōntli. beans fried with salt, onion, coriander and lard. frijoles guisados con sal, cebolla, cilantro, y manteca. Ce tlamantli etlacualli; achtohui macehualli quiicxitia etl pan ce chachapalli; teipan quicualtlalia ce achi chilli, iztatl, ceboiz, colantoh huan chiyactli; quemman moloniya quizancehcotilia para ma moloni zancehco. “Nopa naman tlamehua imillah huan miaqueh macehualmeh quipalehuiah huan quemman noma quinontlamaca quinhuiquilia etlatzoyontli. ”
etlaza. to plant beans (see Molina) etlaza. n. (pret. onetlaz.) sembrar frisoles.
etlazo. to plant all beans, or lima beans, etc. (see Molina) etlazo. (pret. oetlazoc.) sembrar todos frisoles, o hauas. &c.
ētōca. to plant beans. sembrar frijol. ni. Macehualli tlacoyonia quentzin huan quitlalia ome zo eyi eyolli para teipan ma ixhua. “Carla itatah etoca pampa nechcaya huallauh ilhuitl. ”
etōquiā. to plant beans in s.o.’s field. sembrar frijol en el campo de alguien. niqu. Macehualli quitlalpachoa eyolli pan ceyoc imillah. “Sabino quietoquia Juan pampa quihuiquiliyaya ce tonatiuh. ”
etōquiliā. to plant beans in s.o.’s field. sembrar frijol en el campo de alguien. niqu. Macehualli quitlalpachoa eyolli pan ceyoc imillah. “Na niquetoquilia nototatah pampa ya axcanah moahxilia huan namantzin cualli tlalli eltoc. ”
etzalli. a food item
Etzalqualiztli. the name of a month of twenty days
etzatic. a person who gets angry easily. persona corajuda. ni. Macehualli tlen tlahuel yolquentzin zo tlahuel mocicinia zan ica quentzin. “Jeremias tlahuel etzatic huan yeca axacah quinohnotza yon axacah quipalehuia pampa quimahuiliah. ”
etzatl. wasp. avispa. Ce tlamantli zayolin cuapitzactzin huan huehueyac; mocicinia; tetzopinia chicahuac huan tlahuel tencococ. “Naman nechcuahqui ce etzatl noixco, yeca naman nelniixtzoltic. ”
ētzontequi. to cut down bean plants with a machete. tumbar la mata del frijol con machete. ni. Macehualli quicotona itzonyo etl ica macheteh. “Noicniuh axquinequi etzontequiz pampa pan momecania etl huan quiohuihmati. ”
ētzontequiliā. to pull up s.o.’s bean plants by the roots. arrancar desde la raíz las matas de frijol de alguien. niqu. Macehualli quimacui ica itzonyo etl tlen ceyoc. “Adan yohui conetzontequilia ce piltetahtzin imillah pampa ya ayochueli tequiti. ”
eucxoa. to sneeze
ēuhquētl. person born someplace. originario de alguna parte. ni. Macehualli tlen tlacatqui canahya. “Huallahqui ce itequixpoh notatah nochan huan na niquillih, ‘¿Ta no tieuhquetl Tepecxitlan?’”
euhtehua. to get out of bed quickly (see Molina) euhteua. nin. (pret. onineuhteuac.) leuantarse de presto dela cama.
euhtehua. to leave, go euhteua. n. (pret. oneuhteuac.) partirse con aceleramiento y corriendo para alguna parte.
Europa. Europe (a loanword from Spanish)
Eva. Eve, the name; first mother (in Christian lore)
evangelio. the gospel, the word of God (a loanword from Spanish) evangelio
ex-. combining form of ēi, three
exaxahuani. for one's blood to flow exaxauani. n. (pret. onexaxauan.) manar de mi sangre.
exaxahuanilizlli. a rain of blood exaxauanilizlli. sangre lluuia.
ēxcac. en three separate places. en tres lugares diferentes. Campa oncah zo mochihua eyi tlamantli ihiyoca. “Eduardo yaz tlatzacuati imillah excac campa tlaxoleuhqueh torohmeh. ”
ēxcāhuiā. for three people or animals to approach another for the purpose of fighting or conversing. acercarse tres personas o animales a otro para pelear o platicar. tiqu. Eyi macehualmeh, tecuanimeh zo tlapiyalmeh quinechcahuiah ceyoc quemman itzoc icelti pampa quinequi quihuilanazceh zo huanya zanilozceh. “Nopilpiyo quiexcahuihqueh cuapelechmeh huan quimictihqueh. ”
excampa. from or to three places
excan icac. in three ways excan icac. de tres maneras, o en tres maneras.
excan tlapanqui. something broken in three parts excan tlapanqui. cosa quebrada en tres partes.
excan tzayanqui. something divided into three parts excan tzayanqui. cosa hendida o partida en tres partes. et sic de alijs.
excan ycac ictlachiuhtli. formed in three ways excan ycac ictlachiuhtli. formado en tres maneras.
excan. in three places, or in three parts excan. en tres partes.
-excanixti. necessarily possessed form in all three parts of something
exihuitl. three years (see Molina) exiuitl. tres años.
exiuhtia. delay or stop in a certain place for three years (see Molina) exiuhtia. n. (pret. onexiuhti.) tardar o detenerse tres años en alguna parte.
exiuhtica. after three years, or on the third year, or in the span of three years (see Molina) exiuhtica. acabo de tres años, o al tercero año, o espacio de tres años.
exixitamalli. type of tamale
exohuia. to give a meal of green beans and stew (see Molina) exouia. nitla. dar a comer frisoles verdes y guisados.
exotl. grean bean or lima bean (see Molina) exotl. frisol o haua verde.
exoyamantli. a type of bean
expa. a third time
exquiquilitl. a type of plant
eyi. three tres. Ce tlapohualiztli tlen nouhquiya quiilliah ome huan ce. “Faustino quinpiya eyi ichochohuan: Sabina, Catalina huan Ana Delia. ”
ēyihuiā. for three people or animals to approach another for the purpose of fighting or conversing. acercarse tres personas o animales a otro para pelear o platicar. tiqu. Eyi macehualmeh, tecuanimeh zo tlapiyalmeh quinechcahuiah ceyoc quemman itzoc icelti pampa quinequi quihuilanazceh zo huanya zanilozceh. “Huacaxmeh quieyihuiah Juan quemman pano campa itztoqueh pampa quimocuitlahuiah ce piltorohtzin. ”
eyohualli. three nights (see Molina) eyualli. tres noches.
ēyōlli. bean sead. semilla del frijol. Ce tlamantli etl iyollo. “Norma quiahcoucqui eyolli pampa quinequi quitocaz quemman ipohual. ”
Ezalcoaliztli. the name of a fiesta
ezcacahuatl. crust of mange (see Molina) ezcacauatl. costra o postilla de sarna.
ezcocoliztli. dysentery
ezcocopitzactli. a blood vessel in the body (see Molina) ezcocopitzactli. vena sotil del cuerpo.
ezcocotli. a blood vessel; or, a vein ezcocotli. vena de sangre.
ezcuahuitl. medicinal plant, the bark of which produces a red dye (Jatropha spatulata)
ezcuicuiltic. streaked with fat and lean (see Molina) ezcuicuiltic. entreuerada cosa.
Ezhuahuacatl. a title, "Raining Blood" or "Shedder of Blood," an executioner; an advisor to the supreme leader of the Aztecs; an officer of the court, appearing in the Codex Mendoza (lamina 66, figure 10) and mentioned in Sahagún (Book 2, 106)
ezhuia. to become bloody, to bleed; or, to make something bleed (see Molina) 1. embarrar de sangre a alguien. 2. salpicar de sangre los cortes de papel de deidades el curandero. 1. niqu. Macehualli, tlapiyalli zo tecuani quipoloa eztli ipan itlacayo ceyoc. “Edgar nechezhuih ica imah quemman momatecqui. ” 2. nic. Tepahtihquetl quichochopitzhuilia eztli amatlatehtectli. “Nochocho quiochpanqueh; naman tepahtihquetl quiezhuia amatlatehtectli pampa tlatlalizza. ”
ezmeya. to spurt blood
ezmoloni. for one's blood to flow, to bleed (see Molina) ezmoloni. n. (pret. onezmolon.) manar de mi sangre.
ezmoloniliztli. a bloody rain, or a bloody downpour (see Molina) ezmoloniliztli. sangre lluuia, o manantial de sangre.
ezmomoloca. for blood to spurt and bubble out of a wound. salir la sangre a chorros y burbujeando en una herida. ni. macehualli, tecuani zo tlapiyalli hualquiza eztli pan ce achi itlacayo quemman motequi ica ce tlenhueli. “Nopa quemman quimictih pitzolt nelezmomolocac pampa tlahuel ezzoh huan tomahuac eliyaya. ”
ezmoro. blood sausage. moronga. Tlacualiztli tlen quichihchihua macehualli ica pitzotl zo huacax iezzo huan icuetlaxcol. “Notonanan tlahuel ahhuiac quicualtlalia ezmoro pampa quitlalhuilia xonacatl huan alahhuenoh. ”
ezneloa. to become bloody, to get someone else bloody, or to make something bloody (see Molina) ezneloa. nitla. (pret. onitlaeznelo.) ensangrentar algo. ezneloa. nin. (pret. onineznelo.) ensangrentarse. ezneloa. nite. (pret. oniteeznelo.) ensangrentar aotro.
ezo. bloody ezo. sangriento.
ezoa. to get bloody (see Molina) ezoa. n. (pret. onezoac.) ensangrentarse.
ezotia. to get something bloody (see Molina) ezotia. nitla. (pret. onitlaezoti.) ensangrentar algo.
ezpahtli. an ingredient used in a medicine for those who are spitting up blood
ezpatly. medicinal plant, the bark of which produces a red dye (Jatropha spatulata)
ezpetlatl. a mat that has been prepared or painted red (see Molina) ezpetlatl. estera labrada o pintada de colorado.
ezpipica. to bleed (see Molina) ezpipica. n. (pret. onezpipicac.) manar de mi sangre.
ezpipicaliztli. a bloody rain ezpipicaliztli. sangre lluuia.
ezpōloā. 1. to smear blood on s.o. or s.t. 2. for the healer to apply chicken or turkey blood to paper cuttings during the Tlatlacualtiah ceremony. 1. embarrarle a alguien o algo de sangre. 2. aplicar el shaman la sangre del pollo o del guajolote a los cortes de papel para la ceremonia de Tlatlacualtiah. 1. nic. Macehualli quiahaloa eztli ceyoc zo ce tlamantli. “Martin quemman quihuilanqueh tlanqui quiezpoloa icoton. ” 2. nitla. Macehualli quitoyahua iezzo piyo pan tlatectli. “Quemman tlatlacualtihqueh chan Lucia tlaexpolohqueh inintlaixpan huan campa ticih. ”
ezquīxtiā. 1. to scratch a rash and cause it to bleed. 2. to hit s.o. and cause them to bleed. 1. rascar un grano y hacer que sangre. 2. pegarle a alguien y hacer que sangre. 1. niqu. Macehualli quihuahuana icoco pampa ahhuayoh huan ezzotemo. “Alejandra quicuahqui ce zahuatl icuitlapan huan naman mocococuapqui; huan yeca quiezquixtia quemman ahhuayohua. ” 2. niqu. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quimaquilia ceyoc huan ezzotemo. “Pedro mohuilanqui huanya ce itequixpoh; quitehuih pan iyacatzol huan quiezquixtih. ”
ezquiza. for a woman to menstruate (see Molina) sangrar. Tlapacholli quemmantica quimanextia macehualli, tecuani zo tlapiyalli, huan quemmanticah quimanextia ce achi itlacayo. ni. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quiza iezzo pan ce achi itlacayo. “Quemman nieliyaya nicuecuetztzin nimoicxitzontecqui huan ezquizqui miac. ”
ezquizaliztli. menstruation; or a woman's blouse (see Molina) ezquizaliztli. costumbre tal de muger, o su camisa.
ezquizqui. a woman who is menstruating (see Molina) ezquizqui. muger que tiene su costumbre.
eztema. to give someone bruises (see Molina) eztema. nite. (pret. oniteezten.) hazer cardenales a otro.
eztēma. 1. for an injured part of the body to become black and blue. 2. to make blood sausage. 1. formarse un moretón. 2. hacer moronga. 1. mo. Eztli tlen moixtlalia pan ce achi itlacayo macehualli quemman momaquilia, temi huan eli camohtic. “Carlos momacuapachoh ica cuapuertah huan naman moeztema. ” 2. niqu. Macehualli quiteca eztli pan cuetlaxcolli. “Anna quieztenqui zan eyi cuetlaxcolli pampa momachtiayoc quichihuaz nopa. ”
eztemi. to have bruises (see Molina) eztemi. n. (pret. onezten.) tener cardenales.
eztetl. a stone, one that was ground up and mixed with medicinal plants to cure for a sore throat
eztic. something red
eztlatla. for a blood blister to form
eztli iohui. blood vessel; or, a vein eztli ioui. vena de sangre.
eztli nicapitza. to have chambers of blood (see Molina) eztli nicapitza. (pret. eztli onicapitz.) tener camaras de sangre.
eztli nicnoquia. to have chambers of blood (see Molina) eztli nicnoquia. (pret. eztli onicnoqui.) tener camaras de sangre.
eztli. blood; when combined with yollotl or yollotli, a metaphor for cacao (see cacahuatl) 1. sangre. 2. moronga. 1. Ce tlamantli pilatzin iixnezca chichiltic huan yohui pan itlallo macehualli, tecuani zo tlapiyalli. “Miac eztli toyauhtoc pan ne ohtli pampa yalhuaya quixotlaqueh ce pitzotl. ” 2. Tlacualiztli tlen quichihchihua macehualli ica pitzotl iezzo. “Carlos inanan quicualtlalia eztli tlen quinamacati tianquiz. ”
eztlitlapalli. generous blood (see Molina) eztlitlapalli. sangre generosa.
ezuitum. for a woman to have her monthly period arrive (see Molina) ezuitum. n. (pret. onezuitun.) venir ala muger su costumbre.
ezuitumiliztli. the monthly period of a woman; or, a woman's blouse (see Molina) ezuitumiliztli. costumbre, o camisa de muger.
ezyoa. to become bloody (see Molina) ezyoa. n. (pret. onezyoac.) ensangrentarse.
ezzo. someone, something bloody, blood-thirtsty
ezzō. s.t. or s.o.’s blood. sangre de alguien o de algún animal. no. Ce tlamantli pilatzin quentzin tetzahuac; iixnezca chichiltic huan yohui zo eltoc pan itlallo macehualli, tecuani zo tlapiyalli. “Maria del Socorro momatehtzonqui huan axcanah quizqui iezzo; naman iihtico imah mocauhqui camohtic. ”
-ezzocapotzin. necessarily possessed form one’s blood fellow
ezzōchichīna. for an insect to suck a person or an animal’s blood. chuparle un insecto la sangre de una persona o un animal. nech. Moyotl, chipohtli, atimitl, chahquiz, zayolin zo chahuiztli quionilia ce acahya zo ce tlapiyalli iezzo. “Nochan quemman tlahuel huetzi atl huan momana pan chachapalmeh teipan nopayoh tlacatih miac moyomeh; yeca quemman nicochi nelnimopihpiqui pampa axnicnequi ma nechezzochichinacan. ”
ezzōquīxtiā. 1. to scratch a rash and cause it to bleed. 2. to hit s.o. and cause them to bleed. 1. rascar un grano y hacer que sangre. 2. pegarle a alguien y hacer que sangre. 1. niqu. Macehualli quihuahuana icoco pampa ahhuayoh huan ezzotemo. “Faustino tlahuel quinpiya cocomeh pan iixxayac; tlahuel quintotopotza huan quinezzoquixtia. ” 2. niqu. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quimaquilia ceyoc huan ezzotemo. “Alex huan Jaime mohuilanqueh ica ce ichpocatl huan naman Alex quiezzoquixtia itequixpoh. ”
ezzōquīza. to bleed. sangrar. Tlapacholli quemmantica quimanextia macehualli, tecuani zo tlapiyalli, huan quemmanticah quimanextia ce achi itlacayo. ni. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quiza iezzo pan ce achi itlacayo. “Luis tlahuel ezzoquiza pan itzontecon pampa quimaquilihqueh ica ce tetl tlen yacahuitztic. ”
ezzōtiā. 1. to smear blood on s.o. or s.t. 2. for the healer to apply chicken or turkey blood to paper cuttings during the Tlatlacualtiah ceremony. 1. embarrarle a alguien o algo de sangre. 2. aplicar el shaman la sangre del pollo o del guajolote a los cortes de papel para la ceremonia de Tlatlacualtiah. 1. nic. Macehualli quiahaloa eztli ceyoc zo ce tlamantli. “Macehualli quiezzotih itecac Maribel quemman tlaezzotiyaya. ” 2. nitla. Macehualli quitoyahua iezzo piyo pan tlatectli. “Notiotah nechtlaneuhqui ma nitlaezzoti pan cruztzin pampa ya motequihuih cehcoyoc. ”
Top of page