L
86 entry/entries found (Click on word to see full entry.) Registro(s) encontrado(s). (Hacer click en la palabra para ver el registro completo.) Pilachiamoxtzin tlen moahcic. (Xicmahpacho pan tlahtolli huan neciz pilachiamoxtzin tlen yamaxtic.)
|
Nahuatl Word or Particle
Palabra o partícula en náhuatl
Tlahtolli zo piltlahtoltzin ica nahuatl |
English Translation Traducción al español Tencaquizcopinaltlahcuilolli ica caztiah |
| l. | letter “l”. letra “l”. Quimanextia tentlatzacuilcayotl tlen quipiya ome icaquiz: 1. /l/ Quemman quitzinpehualtia achitencaquiliztli zo quemman quitzontlamiltia achitencaquiliztli huan teipan yohui M zo N1, motzacua tocopac, tonenepilpitzauhca quinamiqui iican tocamatapalpamiuh, huan tonenepil inahnacaztlan tlahtlapouhtoc; teipan monamiqui totozcaamayo, ihyotl quipapatlatza huan quiza tonenepil inahnacaztlan. 2. /ɬ/ Quemman quitzontlamiltia achitencaquiliztli huan axcanah yohui teipan M zo N1, motzacua tocopac, tonenepilpitzauhca quinamiqui iican tocamatapalpamiuh, tonenepil inahnacaztlan tlahtlapouhtoc huan quiza ihyotl nopayoh; tlapohui totozcaamayo quemman ihyoquiza huan axcanah papatlaca. |
| la. | the (an article) (a loanword from Spanish) la |
| lacatlaqua. | she gets here to eat in the daytime |
| laguna. | lagoon, lake (a loanword from Spanish) laguna |
| lah. | place with an abundance of a certain animal or thing. lugar donde abunda cierto animal o cosa. Nouhquiya TLAH. MĪLLAH huan cequinoc tlahtolli iyollo. Zan motequihuia ica tlatocaxtiliztli tlacalaquilli. Campa oncah miac tecuani zo tlamantli tlen quimanextia tlatocaxtiliztli tlacalaquilli. |
| lámpara. | lamp, oil lamp (a loanword from Spanish) |
| -lan. | with; next to; in; between; in the company of; below; to; near con; al lado de; en; entre; en compañía de; debajo; al; cerca de |
| lan. | See TLAN. Vea TLAN. Xiquitta TLAN. |
| lān. | See TLĀN2. Vea TLĀN2. Xiquitta TLĀN2. |
| Las Animas. | a cofradia devoted to the souls of the dead in purgatory (a loanword from Spanish) |
| Latin. | Latin (a loanword from Spanish) Latin |
| leal. | loyal (a loanword from Spanish) leal; fiel |
| lección. | a reading; a religious reading during mass; a lesson (a loanword from Spanish) |
| leche. | milk (a loanword from Spanish) |
| lechih. | milk. leche. Atl chipahuac tlen quiza pan ichichihual macehualli zo tlapiyalli cihuatl quemman yancuic conepixtoc. “Mariana iconeuh cemilhuitl quioni lechih huan yeca axmaz tlacua. ” |
| lēchionī. | to drink milk. tomar leche. ni. Conetzin zo macehualli quihuica lechi icamaihtic pan ce tlenhueli. “Elizabeth ichan lechionih ce yahuatzinco huan axcanah tlacuah niman. ” |
lecuēni.
|
to bend without breaking. doblarse algo sin quebrarse. Cuelpachihui ce tlamantli huan axcanah poztequi. “Quemman tlaeheca lecueni toctli pampa axcanah tzilintic toccuahuitl. ” |
lecuēniā.
|
to bend s.t. without breaking it. doblar algo sin romperlo. nic. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quicuelpachoa ce tlamantli huan axcanah quicotona campa tlatzquihtoc. “Erica itotatah quemman chicahuiaya icuaxilouh zan quilecuenia icuayo pampa axcanah ahci. ” |
| leer. | to read (a loanword from Spanish) leer |
| legua. | a league (a loanword from Spanish) liga, legua |
| lelemeca. | for a fire to crackle. crepitar el fuego. Tlitl huahuapaca. “Amochmeh tlen quitlatih notatah zan onlelemecac. ” |
| lēlemēni. | for a fire to catch, after all. prenderse el fuego, después de todo. Eli quinamiqui tlitl. “Ne tlitl lelemenqui mehcatzan nictlalhuilih cuahuitl tlen xolontoya. ” |
| leleti. | to stutter. tartamudear. ni. Macehualli axhueli quiihtoa tlahtolli cualli. “Tlamachtihquetl quemman tlahuel ciauhtoc ayoccanah hueli zaniloa, zan leleti. ” |
leletoca.
|
for an injured joint to make a continuous popping sound with movement. tronar repetidamente una articulación lastimada al moverse. Cenyahtoc caquizti macehualli zo tlapiyalli iomiyo tlen quicocohtoc quemman quioholinia. “Nochocho leletoca imamolic pampa quemman cuecuetztzin eliyaya huetzqui ne caltlamachtihquetl huan momapoztecqui. ” |
lemēnāltiā.
|
to light a fire or to light a fire under a griddle. prender fuego o ponerle fuego al comal. nic. Macehualli quicahuanaltia tlitl zo comalli. “Diana quilemenaltia itliuh pampa quinequi niman ma iucci ipileuh. ” |
lemēnāltiliā.
|
to light a fire or to light a fire under a griddle for s.o. prender fuego o ponerle fuego al comal por o para alguien. nic. Macehualli quicahuanaltilia ceyoc itliuh zo icomal. “Maribel quilemenaltilia inanan itliuh campa tlatehtecaz pampa quinequi ma yehyectzin tlaehehua. ” |
lemēni.
|
for a fire to light. prenderse la llama. Cahuani tlitl. “Quemman nitlipitza ica cuilotl yehyectzin lemeni pampa cualli huactoc. ” |
| letanía. | litany (a loanword from Spanish) |
| letōni. | for an injured joint to make a popping sound with movement. tronar una articulación lastimada al moverse. Caquizti macehualli zo tlapiyalli iomiyo tlen quicocohtoc quemman quioholinia. “Caxtolliya Ricardo huetzqui apan huan momaquilih pan itlancuah; naman letoni quemman nehnemi. ” |
| letra. | letter (a loanword from Spanish) |
| letrado. | lawyer with a degree; writes opinions, legal aspects (a loanword from Spanish) letrado |
| lexitol. | regidor, town council member (a loanword from Spanish) |
| ley. | king (a Nahuatlization of the loanword "rey," in Spanish) rey |
| -lhuia. | a word ending; a transitive verb that ends in -oa, when having the applicative ending (-huia, -lhuia, or -alhuia), becomes an honorific |
| -li-. | from or to (applicative) |
| li. | singular absolutive suffix used with roots ending in “l”. sufijo singular absolutivo empleado con raíces que terminan en ‘l.” Itzontlanca tlatocaxtiliztli axtlaaxcatilli tlen cetzin itlapachol tlen yoltoc huan nochi itlapachol tlen axyoltoc. Zan motzompihuilia tlatocaxtiliztli iyollo tlen tzontlami ica L. |
| -lia. | causitive or reflexive indicator used more with transitive verbs; with a transitive verb, usually means reverential |
| liā. | Tlapachohquetl tlen quitzontlamiltia nochi tlachihualiztli tlen tzontlami ica -TI1 (TLACATI>TLACATILIA), -YA1 (ixpolihui -YA1: CECĒYA>CECĒLIĀ), -TIYA (-TIYA mocuapa -TI1: TLĀCATI>TLĀCATILIĀ) huan -HUA2 (”a” tlen quitzontlamiltia -HUA2 mocuapa “i”: CHIYĀHUA>CHIYĀHUILIĀ). hueliz quena. |
| liā. | causative suffix. sufijo causativo. Tlatzimpeuhquetl. Motzompepechhuilia TI1 huan quipatla YA1. Yeca, TLĀCATI, “Ehua ce iconeuh macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlen itztoya inanan iihtico,” eli TLĀCATILIĀ, “Macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlen cihuatl ehua iconeuh,” huan AHHUIĀYA, “Quen eli tlacualli tlen tlahuel quiamati macehualli,” eli AHHUIĀLIĀ, “Piltlachquetzin motlalhuilia pan tlacualli huan cualli quicahua,” “Macehualli motlalhuilia ce pilatzin tlachihchihualli para cualli mihyotiz. ” |
liā.
|
applicative suffix. sufijo aplicativo. Tlapihuihquetl. 1. Quipihuilia tlapacholli ce tlachihualiztli. Yeca, TLAYOHUA, “Quemman ayoccanah neci tonatiuh,” eli TLAYOHUILIĀ, “Macehualli mocuapa ichan tiotlacca quemman yohui canahya ica yahuatzinco,” huan “Macehualli ixtzintlayohuilia quemman yohui canahya. ” 2. Quipihuilia tlacelihquetl ce tlachihualiztli. Yeca CUAPA, “Macehualli quipatla ce tlenhuelli ica ceyoc iixco,” huan “Macehualli, tecuani zo tlapiyalli zampa yohui campa itztoya,” eli CUAPILIĀ, “Macehualli zampa quimaca ce acahya ce tlenhueli tlen quitlaneuhtihtoyah,” huan “Macehualli tlacatl quiillia ce ichpocatl tlan quinequi quihuanmihtotiz. ” |
| -liaya. | imperfect ending |
| libra. | pound, a measure (a loanword from Spanish) libra |
| libro. | book(s), account(s) (a loanword from Spanish) libro |
| licencia. | license, legal permission (a loanword from Spanish) licencia |
| licenciado. | the title for a person who holds this certain degree, above a bachelor's and below a doctorate, usually in secular or canon law (a loanword from Spanish) licenciado |
lichīni.
|
for one’s skin to abrade due to friction or an injury. rasparse la piel debido a una abrasión u otra herida. Motlalana icuetlaxxo macehualli zo tlapiyalli quemman huetzi zo quiahci ce tlamantli chicahuac huan quicocoa. “Nototatah axhueli nehnemi pampa quitlahuizoh cahuayoh; lichinqui itlancuah. ” |
lichīniā.
|
1. to injury one’s skin due to friction or scraping. 2. for s.t. cause a friction or scraping injury to s.o. or an animal’s skin. 1. lastimarse uno la piel con una herida tipo raspadura. 2. causarle algo una herida, tipo raspadura, a alguien o a un animal. 1. nic. Macehualli quicuitiquiza zo quitoxoma miac ce achi itlacayo campa eltoc cocotl, campa motectoc zo zan ce canahya itlacayo. “Manuel quilichinih iicxohpil campa motectoya huan zampa peuhqui ezquiza. ” 2. nech. Tlamantli tlen motlalhuilia pan itlacayo macehualli, tecuani zo tlapiyalli quitoxoma miac, quicocoa huan pehua chichiltiya. “Niclichinih imetztzalan nocahuayoh pampa tlahuel nictatacatzoh ciyah quemman nictlalhuilih. ” |
lichīniliā.
|
to nick s.o. in passing, where they have a previous injury. rozarle a alguien donde tenía una herida previa. nic. Macehualli quicuitiquiza ce achi itlacayo ceyoc campa quicocohtoc. “Adrian quilichinilih imah ichocho campa motectoya huan naman zampa ezquiza. ” |
| lienzo. | canvas, painting on canvas; pictorial manuscript (a loanword from Spanish) lienzo |
| liliā. | applicative suffix. sufijo aplicativo. Tlapihuihquetl. CUĀ, “Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quicamatlalia ce tlamantli, quicuahcua, huan teipan quitoloa,” eli CUĀLILIĀ, “Macehualli, tecuani zo tlapiyalli quiichtequilia ceyoc itlacual zo icuatlacca huan quitoloa. ” |
lilichica.
|
for one’s skin to get scraped and liquid to appear on the surface. rasparse la piel y aparecer líquido en la superficie. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli xixipeca ce achi icuetlaxxo huan aquiza. “Huiptlaya notlayi Antonio huetzqui pan cahuayoh huan lilichicac nochi icuitlapan pampa motehtzonqui pan tetl. ” |
lilichitza.
|
to scratch irritated skin. rascar la piel irritada. nimo. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli pehua quihuahuatzoa ce achi itlacayo campa cocoti zo ahhuayoh. “Jamie ayoccanah maltia pan hueyi atl pampa zoquiyoh huan teipan pehua molilichitza. ” |
| lima de fierro. | an iron tool for smoothing or rubbing something (a loanword from Spanish) |
| lima. | lemon or lime (a Spanish loanword) lima |
| limeta. | a leather bottle, short and wide(?) (a loanword from Spanish) |
| limosna. | an offering, or donation to the church, alms (a loanword from Spanish) limosna |
| linterna. | lantern (a loanword from Spanish) |
| -liz. | active verb ending (not passive like -loca, or -locayo) |
| -liztli. | denotes action; being or doing this |
| lizton. | ribbon. listón. Ce tlamantli pilyoyontzin zan pitzactzin huan huehueyac; neci tlahuel yehyectzin pampa achi pepetlaca; oncah miac tlamantli iixnezca huan macehualli quitequihuia ica mocuelpiz, ica quipepechhuiliz icueh itehtenno zo motequihuia quemman tlatlacualtiah. “Notonanan yehyectzin neci icueh pampa quitlalhuilqui eyi ixnezcayotl lizton. ” |
| llave. | key (a loanword from Spanish) llave |
| -lo-. | passive tense indicator |
| -lo. | impersonal, like a passive ending for intransitive verbs or the true passive |
| loa. | a eulogy elogio |
| lobo. | wolf (a loanword from Spanish) lobo |
| -loca. | suffix making a passive verb into a noun |
| loca. | crazy woman (a loanword from Spanish) loca |
| lochōni. | for s.t. that has had contact with hot water, fire or an irritating plant to peel. descarapelarse algo que ha tenido contacto con agua caliente, fuego o algún tipo de planta irritante. 1. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli icuetlaxxo yamaniya huan xixipeca quemman quiahci totonicatl, tlitl zo cequi tlamantli xihuitl. “Piyo icuetlaxxo lochonqui pampa quiachomonihqueh pan atl tlamolontli. ” 2. Ce tlenhueli ipetlayo cocotoca. “Tocamoh tlen ticquixtihqueh tomillah huan axniman ticcuitoh peuhqui lochoni. ” |
| loco. | crazy, crazy person (a loanword from Spanish) loco |
| locohmaca. | for a domesticated animal to run around crazily when frightened. alocarse un animal domesticado. mo. Mahmahui tlapiyalli huan pehua motlaloa huan ayoccanah hueli zan ihitztoz. “Molocohmacac nocahuayoh quemman niyohuiyaya tianquiz pampa quiittac tepozcacalachtli huan nechtlahuizoh. ” |
| locotzhuiliā. | to shorten s.o.’s rope, string or article of clothing. acortar el lazo, el hilo o la prenda de ropa de alguien. nic. Macehualli quitzocoyolhuilia ceyoc ce quentzin lazoh, iloh zo yoyomitl tlen huehueyac. “Nonanan quilocotzhuilih noicniuh icoton pampa tlahuel mancaxhuehueyac tlen quicohuilih. ” |
| locotzihui. | for a small animal or insect to cringe when hit or exposed to water or heat. encogerse un animal pequeño o un insecto al recibir un golpe o al estar expuesto al agua o al calor. Piltecuanitzin zo ce tlamantli huehueyac eli cuecuetztzin quemman quitomonia ce acahya, zo quemman quiahci atl zo tlitl. “Nochocho quiamati quen locotzihui tlalocuilin quemman quiquixtia pan tlalli. ” |
| locotzoā. | 1. to reduce or shorten s.t. 2. to sit down when going to the bathroom. 1. reducir o hacer algo más corto. 2. sentarse para ir al baño. 1. nic. /nimo. Macehualli quichihua cototztzin zo cuecuetztzin ce tlamantli tlen nelhuehueyac. “Brenda quilocotzoa icueh pampa cheneh huehueyac huan zan pan moquehquetza. ” 2. nionmo. Macehualli mocuatochcehuia quemman yohui cuatenno. “Nochocho quemman yohui millah huan quinequi yaz cuatenno onmolocotzoa quentzin cuatitlan. ” |
| lohueh. | appellative used by an older woman to address the son or daughter of another person of the same generation. apelativo usado por viejitas para llamar al hijo o a la hija de otra persona de su misma generación. Tlahtolli tlen quitequihuiya ce macehualli cihuatl tlen quipiyaya miac xihuitl; ica quinohnotza ceyoc achi cuecuetzin ichpocatic zo telpocatic. “Lohueh nechhualpalehui pampa nicnequi nimoquetzaz. ” |
| lolochoca. | for rotting fruit to disintegrate into liquid. deshacerse en líquido la fruta al podrirse. Cuatlacquetl pehua patiya pampa ihtlacauhtocca. “Ne melon zan lolochoca pampa axacah quicua quemman ipohual. ” |
| -loni. | suffix indicating the thing worthy of the verbal action, the thing receiving the action of the preceding verb, or with which it is being done |
| -lotoc. | that stands |
| -ltia. | causative ending for verbs; meaning to make (something) happen |
| ltiā. | causative suffix. sufijo causativo. Tlatzimpeuhquetl. CIOHUI, “Macehualli zo tlapiyalli ayochueli nehnemi pampa nehnenquiya miac zo tequitic miac,” eli CIOHUĪLTIĀ, “Macehualli quicuatiltia ce acahya zo ce tlapiyalli ica ce tequitl. ” |
| ltiā. | applicative suffix. sufijo aplicativo. Tlapihuihquetl. NAMACA, “Macehualli quitlalia ce tlamantli tianquiz huan quitencahua techan zo tehtechan pampa quinequi ma quicohuilican,” eli NAMAQUILTIĀ, “Macehualli quichihua ma quicohua ce acahya ce tlamantli tlen ya quitencahua. ” |
| lucci. | to ripen, to cook |
| lugar. | place (a loanword from Spanish) lugar |
| lunes. | Monday (a loanword from Spanish) lunes |
| luterano. | Lutheran (a loanword from Spanish) luterano |
| luto. | mourning (a loanword from Spanish) |
| LXXX. | 80 (a loan of Roman numerals, from Spanish) |